Toamna festivalurilor democrației

, de Sven-Alexander Gal

Toamna festivalurilor democrației

Acest septembrie se arată a fi una din cele mai interesante luni pe plan politic atât intern, cât și extern. De la congresele partidelor aflate până nu demult la guvernare la alegerile din Germania, Norvegia, dar și Canada sau Rusia(unde democrație, nu putem zice că e), dar și palpitantele alegeri interne ale frontului de Opoziție din Ungaria, perioada asta a anului e o perioadă ce ține fanii politicii interne și externe cu sufletul la gură.

În acest week-end, are loc tranșarea luptei interne din Partidul Național Liberal, una plină de controverse, amenințări și marcată și de această criză politică ce afectează profund imaginea României în Europa. Câțu pare să aibă pârghiile de partea lui și un ajutor de la Palatul Cotroceni. CCR a amânat decizia privind moțiunea de cenzură până după Congresul PNL, reușind încă o dată să demonstreze că e o instituție puternic politizată. Așa-zisa echipă câștigătoare a mers până în pânzele albe ale neconstituționalității ca această moțiune să nu fie votată. Contracandidatul la președinția PNL, Ludovic Orban, autorul ideii mele din titlu de “festivalul democrației” a reușit să joace inteligent și să pară opțiunea decentă. Acesta pare mult mai dispus la negocieri cu foștii parteneri de guvernare de la USR-PLUS. De aceea, cred că Ludovic Orban trebuie să se impună pentru ca această criză politică să se termine cât mai rapid.

La ora aceasta la care scriu, în USR-PLUS a început deja primul tur pentru alegerea președintelui formațiunii rezultate din fuziune. Mari certuri nu au fost între contracandidați, doar mici înțepături. La acest scrutin pot vota toți membri partidului online. În prima zi de vot au fost niște prombleme legate de sistemul de vot, dar s-au soluționat. Candidații sunt Dan Barna, Dacian Cioloș și Irineu Darău. Barna și Cioloș, în mod normal, vor intra în turul 2. Pe zona woke a USR-PLUS, consider că trebuia să vină un alt candidat mai convingător, precum Nicu Ștefănuță. Ieri, cu o zi înainte de a publica aceste material, a fost anunțat rezultatul primului tur. Dacian Cioloș a obținut primul loc cu 46%, Dan Barna s-a clasat la mică distanță cu 44%, iar al treilea candidat a obținut 10%. Prezența a fost dde 74% din membrii partidelor. De menționat că Biroul Național va fi ales de delegații partidului la Congres. Aici este nevoie să avem un Birou Național echilibrat, în care nicio echipă nu deține majoritatea.

La UDMR, lucrurile sunt clare ca lumina zilei. Kelemen Hunor a fost singurul candidat și a fost reales în fața lui Florin Câțu, Ludovic Orban, Dacian Cioloș, Dan Barna și Zsolt Semljen, vicepremierul Ungariei, liderul partidului KDNP, singura formațiune maghiară rămasă în EPP, după ce FIDESZ a plecat.

Să ieșim din hotarele țării noastre și să vedem ce se întâmplă și altundeva. În Norvegia, au avut alegeri parlamentare, iar Partidul Laburist a câștigat aceste alegeri. Acesta poate forma guvernul cu toate formațiunile de stânga, dar poate chiar renunța la partidele mai radicale de stânga, cum e și Partidul Roșu. Vom vedea ce se va întâmpla acolo.

Cele mai importante alegeri din acest an au loc în Germania. După plecarea Angelei Merkel, CDU/CSU atinge minime istorice, putând duminica aceasta obține cel mai slab scor din istoria alianței conservatoare. SPD s-a distanța, datorită campaniei pragmatice făcute de Ollaf Scholz, iar acum sunt cotați cu 26-27% din sufragii. Ollaf Scholz are șanse foarte mari să devină cancelar, după ce acum 2 luni, părea că va duc SPD la un loc 3, care ar însemna tot un minim istoric. Verzii sunt din nou pe o pantă ascendentă în sondaje, având 18%. Suflă în ceafă CDU-CSU și cu puțin noroc se pot clasa pe locul 2. Cel mai probabil rezultatul Verzilor va fi cel mai bun din istorie la un scrutin general. Problemele din punct de vedere al rezultatelor par rezolvate, deși până acum o lună și jumătate, lucrurile se schimbau săptămânal, lucru rar pentru Germania. Cea mai mare dilemă este coaliția pe care o vom avea. CDU/CSU va trece foarte probabil în Opoziție. Sunt două coalițtii posibile. Una “semafor” formată din SPD, Grüne și FDP, ar avea probleme, mai ales pe partea economică, dar ar continua în mare parte logica geopolitică precedentă, lucru bun pentru România sau Polonia. Mai există posibilitatea unei coaliții SPD-Grüne-Linke, o idee dezastruoasă pentru viitorul Germaniei și pentru Europa, Estul Europei fiind aruncat în brațele Rusiei. Există experiența unor astfel de alianțe la nivel de Land, dar o alianță de guvernare federală ar fi prea de tot. Curtea Constiuțională germană ar avea de obiectat legat de venirea unui partid, care a condus cu o mână de fier Republica Democrată Germania.

În Canada, pare destul de clar că liberalii vor da din nou prim-ministrul, dar va fi nevoie de sprijinul unei alte formațiuni. Cu toate acestea, vor primi mai puține voturi decât conservatorii, dar vor avea mai multe locuri în parlament, paradox datorat sistemului Westminster. Trudeau e un politician pe placul noului val liberal, deschis de Obama.

În Rusia, formațiunea putinistă va câștiga alegerile fără probleme. Se vor face și fraude, orice, numai să nu fie clătinat sistemul atât de bine construit de Putin și de KGB.

Vecinii maghiari au de-a face cu interesantele alegeri primare ale Opoziției. Timp de o săptămână vor avea de ales candidatul de prim-ministru, dar și candidații pentru circumscripțiile uninominale. 5 canidați pentru funcția de prim-ministru sunt. Primarul Budapestei, Gergely Karacsony, ecosocialist, liderul formațiunii centriste Momenteum, Andras Fekete-Györ, liderul Colaiției Democrate de centru-stânga, Klara Dobrev, liderul JOBBIK, Peter Jakab, fostă formațiune de extremă dreapta, care a luat-o spre centru, un alt exemplu că la nevoie și astfel de formațiuni ajută la ceva, și primarul independent al orașului Hodmezövasarhely, un oraș din sud-estul Ungariei, Peter Marki-Zay, un conservator declarat dezamăgit de Viktor Orban. Să sperăm că aceste alegeri interne nu vor conduce la distrugerea acestei Opoziții de conjunctură formată din nu mai puțin de 6 partide cu ideologii total diferite. Dacă MSZP e un partid cu un istoric negativ la guvernare, Momentum e o formațiune a oamenilor noi. Partea bună este că în majoritatea circumscripțiilor a existat un consens asupra câștigătorului. Totuși, maghiarii au avut parte de un maraton democratic, mai rar văzut în Ungaria ultimilor, lucru ce ar putea mobiliza în vederea alegerilor de la primăvară. Gergely Karacsony e considerat favorit să câștige această cursă, iar Momentum va avea cei mai mulți candidați. Perfect ar fi fost ca acest scrutin intern să se desfășoare în 2 tururi, așa cum au vrut cei de la Momentum. De votat poate vota orice cetățean maghiar preînregistrat și care a împlinit vârsta de 17 ani.

În concluzie, evenimente politice sunt de toate pentru toți pentru cei pasionați de așa ceva.

Vos commentaires
moderare à priori

Attention, votre message n’apparaîtra qu’après avoir été relu et approuvé.

Qui êtes-vous ?

Pour afficher votre trombine avec votre message, enregistrez-la d’abord sur gravatar.com (gratuit et indolore) et n’oubliez pas d’indiquer votre adresse e-mail ici.

Ajoutez votre commentaire ici

Ce champ accepte les raccourcis SPIP {{gras}} {italique} -*liste [texte->url] <quote> <code> et le code HTML <q> <del> <ins>. Pour créer des paragraphes, laissez simplement des lignes vides.

Suivre les commentaires : RSS 2.0 | Atom